Biserica din Mostanica

Este inchinata Nasteri Maici Domnului, situata in localitatea Velika Moštanica, Čukarica. A fost construita in 1858, ctitorul ei macedoromanul Ilija Milosavljević Kolarac (1800-1878). Kolarac era un comerciant, filantrop si binefacator care pe parcursul vieti a intemeiat o fundatie ce ii poarta numele.

Fundatia Kolarac a fost intemeiata pentru dezvoltarea culturi, a artei si a educatiei.

Monumentele funerare din curtea biserici, 128 la numar, sant cunoscute in localitate sub numele de cimitirul Luptatorilor, celor cazuti in razboaiele din anii 1876-1878, 1883-1885, Primul si al Doilea Razboi Mondial. Cimitirul Luptatorilor reprezinta un memoriabil monument si totodata o dovada a jertfelor cazute in razboaie ale locuitorilor din aceste asezari rurale.

Reclame

Manastiri ale vlahilor bosnieci

Manastirea sf. Nicolae din Banja, asezata langa Priboj, este una dintre cele mai vechi lacasuri din regiunea Raška.

Manastirea a fost un mausoleu al familiei de boieri vlahi Vojinović (vezi art.precedent), avand in preajma un spital si o scoala. A fost de mai multe ori distrusa si renovata. Complexul de manastiri cuprinde trei biserici, sf. Nicolae, Inaltarea Maici Domnului, sf. Ilie si daua conace.

Manastirea Gomionica, inchinata Maici Domnului, este situata la 42 Km de  Banja Luka in satul Kmećani.

Nu este cunoscut cine a fost ctitorul manastiri. Prima data este amintita in izvoarele Turcesti, la anul 1536, unde igumen era Andrei.

In manastire a trait un sfant pe nume Iovan de la Athos, care la anul 1649 a editat cartea „Triod cvjetni”. La anul 1727 manastirea a fost vizitata de patriarhul Arsenije IV.

Monahi  la sfarsitul sec. 17 s-au refugiat de aici la manastirea Hodos de la Arad, iar la anul 1738 la manastirea Pakru din Slavonia. Pe parcursul sec. 18 si 19, lacasul a fost de mai multe ori renovat.

Manastirea Moštanica, este asezata pe valea raului cu acelasi nume, apartinand azi de eparhia de Banja Luka.

Nu se stie cine a construit lacasul acesta, dar se considera ca prima asezare monahala a fost ridicata la anul 1111 in padurea Kozara, in forma de cruce. Se presupune ca aici ar fi trait si sf. Teodor Tiron.

Manastirea a fost incendiata si renovata de mai multe ori.

Manastirea Lomnica (Lovnica) si Longin Zograf. Manastirea este inchinata sf. Gheorghe, find asezata in apropiere de localitatea  Šeković, Bosna si Hercegovina.

A fost ridicata in sec. 16, find pictata in mare parte de catre cunoscutul zograf de Ipek Longin, in perioada de dupa anul 1557.  Longin a fost un adept al invatatului Grigorie Tambalac (vezi art.precedent). Zograful a mai pictat si manastirea din Banja, sus amintita, apoi Gracanita, Studenica, Milesevo si altele.

O alta grupa de iconografi ‘greci’, au pictat biserica intre anii 1608 – 1609.

Manastirea Dobrun, din cadrul mitropoliei dabro-bosniece (majoritatea prelatilor erau de origine vlaha), este asezata langa  Višegrad, find una dintre cele mai vechi din Bosnia si Hertegovina.

Lacasul a fost construit de jupanul Pribil, pe la jumatea sec. 14.

A fost distrusa si reconstruita in mai multe randuri.

Arheologi au descoperit in preajma un cimitir, ceea ce este dovada ca pe acolo au trecut mai multi prelati si boieri.

Sursa
Articol identic

 

 

 

 

 

 

Icoana Fecioarei Blachernitissa

Icoana se mai numeste si Theotokos de Blachernae, sau Fecioara de Blachernae si dateaza din sec. 7, reprezentand-o pe Fecioara Maria. Acelasi nume il poarta si biserica din Constantinopol Blachernae (Vlaherne), nume ce deriva de la Vlahi sau Blahi.

Blachernitissa, a fost considerata icoana protectoare a Constantinopolului si a intregului Imperiu Roman de Rasarit. Sfanta Traditie spune ca icoana era facuta in relief, din ceara combinata cu cenusa Crestinilor martiri, ucisi in sec. 6 si asezata in biserica Vlaherne, de langa palatul imperial.

Se spune ca aceasta sfanta icoana a salvat orasul de invazia Persana, iar apoi de cea Araba.

S-a crezut ca icoana a ars in incendiul de pe 29 februarie 1434, datorita carui fapt si Constantinopolul a cazut la scurta vreme, in 1453. Ca și multe obiecte sfinte ale tradiției bizantine, Blachernitissa (sau o copie a acesteia) a reapărut pe Muntele Athos la mijlocul secolului al XVII-lea.

Nu se stie daca icoana Hodegetria („Cea care conduce”), aparuta la Athos in sec. 17 este cea originala, dar multi monahi sustin ca icoana a fost multa vreme pastrata in ascuns din motive de securitate.

La anul 1653 icoana a fost trimisa de catre calugari Atoniti la Moscova ca dar al lor catre Tarul Alexei (Romanov). Comerciantul Demetrios Costinari, din Constantinopol, a dus-o la Moscova in 1653, impreuna cu o scrisoare a Patriarhului Paisius I, sustinand autenticitatea pictogramei. Demetrios a fost primit de Tarul Alexei in persoana, asezand icoana in cea mai faimoasa Catedrala a Adormiri din Moscova. Acest eveniment este sarbatorit anual de catre Biserica Ortodoxa Rusa pe 7 iulie.

Find foarte veche si uzata, icoana a fost data spre restaurare in 1674. Pentru aceasta fapta au fost chemati la Kremlin iconografii, Simon Ushakov si Nikita Pavlovets.

Expertul rus Nikodim Kondakov nu a putut determina vechimea exacta a icoanei, insa a declarat ca este cu siguranta din vremuri foarte vechi.

Icoane identice realizate in relief, au mai fost intalnite in Crimea, Trapeznut, Ohrid si Castoria, datand din sec. 13. Astfel specialisti considera ca si Blachernitissa probabil era realizata tot in acest secol.

Pe timpul Revolutiei Bolsevice, icoana Theotokos Vlakhernskaya  a fost dusa la biserica Vozdvizhenka, iar dupa demolarea ei, a fost adusa inapoi la muzeul din Kremlin.

 

Iconograful Trpo Zograf

Trpo (sec.18), s-a nascut intr-o familie de pictori zografi, tatal Konstantin si cu unchiul Atanasie Zograf, originari din Moscopole, au fost niste iconografi foarte buni, cautati si productivi, pictand multe biserici si manastiri de la Ohrid si pana la Muntele Athos.

Este cunoscut ca acesti doi artisti, au pictat in Korcea, Moscopole, Muzakia, Sf. Naum din Ohrid, Pogradec, la Bitola, Mala Reka, precum si la manastirile de pe Sfantul Munte, Hilandar si Zograf. Printre primile lor lucrari cunoscute, au fost cele pictate in Manastirea Nasteri Maici Domnului din Ardenica 1774, apoi icoanele si nartexul din Biserica Sf. Atanasius, Sf. Doisprazece Apostoli, care a ars si Biserica Sf,Cuzman si Damian din Moscopole.

Cele mai vechi icoane ale maestrilor Konstantin, Atanasie si Naum din Korcea, au fost identificate la schitul Sf. Ana Marea Lavra de la anul 1755, schitul rusesc Slava Nascatoarei de Dumnezeu 1757, fresce din manastirea Filotei 1765, nartexul manastiri Ksiropotam 1783.

Trpo a calcat si el pe urmele lor.

Impreuna cu tatal sau Konstantin, picteaza biserica Sf. Gheorghe din Ljubovis 1783, precum si cateva paraclise de la manastirile Hilandar si Zograf. Apoi singur picteaza la Negus 1791, Sf. Fecioara de langa Berat, Hramul din Ljubonja de langa Korcea, Sf. Parascheva din Permet. Icoane realizate de el au mai fost identificate la Bitola, Maloviste si Prespa.

Din inscriptia gasita pe paraclisul Manastiri Sf. Naum din Ohrid, ce dateaza de la anul 1800, se constata ca Trpo a realizat iconografia din acest lacas, cu ajutorul financiar al lui Naum Ioanov din Moscopole. Se presupune ca la aceasta manastire Trpo a lucrat timp de sase ani, insa dupa realizarea ei, zograful ajunge cunoscut, find cautat si angajat sa lucreze in mai multe lacasuri.

Trpo se pare ca a lucrat impreuna si cu Naum Zograf, iar Konstantin, tatal sau a avut un nepot pe nume Pande (Pandelin) iconograf si el, iar fiul lui Atanasie, Eftim a pictat biserica din Rmbec.

Acesti icinografi, Konstantin, Atanasie, Trpo si Naum Zograf, pot fi clasificati la acelasi nivel profesional precum David de Selenica si Dionisie Furna, cei mai insemnati maestri ai Muntelui Athos.

Sursa:
Цветан Грозданов
СВЕТИ НАУМ
ОХРИДСКИ

 

Manastirea Fecioara Maria din Vlaherna (Arta)

Este un templu impozant Bizantin  ce dateaza din sec. 10 si 13, situat in satul Vlaherna, Arta. La inceput constructia a fost o manastire catolica, o bazilica decorata cu fresce, sculpturi, mozaicuri din marmora, find un temolu de inmormantare a familiei aristocrate Comnen-Duca, care au stapanit Voievodatul Epirului. Cronicarul Nichifor Vrientie considera ca membri familiei Duca sunt descendenti ai Imparatului Constantin cel Mare.

Manastirea care s-a pastrat pana in zilele noastre, este o reconstructie din sec. 13. Unele Icoane dateaza de pe la mijlocul sec. 13, de pe vremea despotului Mihael II Duca, iar altele din perioada stapaniri lui Mihael VI. In partea centrala au fost identificate picturi mai recente, ce dateaza din sec. 17.

Odata cu stapanirea lui Nichifor I Comnen Angelos Duca, sotia sa Ana Cantacuzino Paleologina 1270, a avut un rol foarte important in pastrarea Ortodoxiei si in restabilirea relatiilor de Bizantul. Astfel si iconografia nartexului din manastire exprima triumful Ortodoxiei de la acea vreme.

Alte lacasuri de rugaciuni ale Vlahilor inchinate Fecioarei Maria, mai sant Sfanta Fecioara Vlaherna din Berat care dateaza din sec. 13 si Panaghia Vlaherna din satul Kato Panagia, regiunea Ilia.

 

Manastirea Žurče

Inchinata Sf. Atanasius manastirea medievala Žurče este situata la cca 35 de km. de Bitola. Prima manastire a fost ridicata la anul 1121-1122.

Biserica din prezent, a fost pictata la anul 1617, probabil de catre zografi Scolii de Arta din Linotop. In biserica a pictat si Stojče Stankov (1849-1903), carte a a cazut in lupta pentru apararea Republici Krusevo in 1903.

Multi activisti si revolutionari macedonieni, si-ai gasit refugiu in acest lacas de rugaciuni, precum Duke Jordan Piperka, Georgi Trajchev si alti.

Un oarecare timp, manastirea a fost condusa de monahul German de Krusevo.

Interesant de spus ca in manastire a fost gasit un calendar pictat, care in loc sa inceapa cu luna ianurie, incepe cu luna septembrie in acord cu cel Bizantin, ceea ce este un fenomen unic si exceptional in Macedonia si aceasta zona a Balcanului.

Vezi Sursa

Jupanul Andrija Gropa

A fost un nobil care a trait la sfarsitul sec. 14, avand titlul de Jupan, find stapanul Ohridei, dupa lupta de la Marica 1371, condusa de catre domnitorul Vukasin Mrnjavcevici.

Gropa provine dintr-o familie de armani din Albania, a caror mosii se intindeau la nord-vest de lacul Ohrid, find amintiti de izvoarele istorice inca din sec. 13. Cel mai probabil a fost un vazal al domnitorului Vukasin (1365—1371), un nobil important, deoarece avea dreptul de a bate propria moneda.

Dupa ce fratii Mrnjavčević vor cadea in batalia sus amintita, urmasul lor craisorul Marco (1371—1395), care dealtfel era inrudit cu Mircea cel Batran, nu a reusit sa mentina integritatea tarii, astfel ca Andrija se va casatori cu fica lui Andrija Musakija, Kirana (familia Musaki erau tot de origine armani din regiunea Albaniei de azi). Conform cronici lui Musaki, cei doi impreuna, in alianta cu Balsici, incep lupta impotriva lui Marcu. Gropa reuseste sa cucereasca Kastoria si Debar.

A fost ctitorul biserici it biserica Bogorodice Perivlepte (1378 sau 1379).

Nu este cunoscuta data morti sale, dar din cronica lui Musaki se specifica ca nu a avut urmasi si ca toate mosiile sale au ajuns in stapanirea lor.