Dimitrije Davidović

Dimitrije (Zemun, 23 oct. 1789 – Smederevo, 6 april. 1838) om politic, diplomat, ziarist si publicist. Davidović si-a inceput cariera ca medic, secretar particular al cneazului, secretar de stat, diplomat la Tarigrad, si-a incoronat activitatile sale intocmind constitutia Serbiei numita “Sretenjski ustav”, ajungand cea mai insemnata persoana alaturi de cneazul Miloš Obrenović.

Tatal lui Dimitrije se numea Gavril Georgijević iar mama Maria, s-a nascut intr-o casa cu un etaj de la numarul 171, la coltul strazilor Glavna si Kanalska. Gavrilo, tatal lui Dimitrije a fost preot militar si capelan la biserica greaca din Viena, iar dupa ce s-a intors la Zemun a inceput sa se ocupe cu comertul.

Casa in care s-a nascut Dimitrie

Bunicul lui Dimitrije, David Georgijević (Đorđević) a fost unul dintre cei mai cunoscuti invatatori de limba Latina din Sremski Karlovac, scoala intemeiata de mitropolitul Pavle Nenadović. Dimitrije si-a insusit mai tarziu numele bunicului ca nume de familie Davidović.

Scoala o face la Sremski Karlovac in 1792, dar nu reuseste s-o termine deoarece ajunge in conflict cu mitropolitul Stevan Stratimirović si profesorul, apoi episcopul Gavrilo Hranislav. Dimitrije ca sa-si continuie scoala, merge la Kesmark iar apoi la Pesta 1809, unde va face cunostinta cu scriitorul Milovan Vidaković.

Dupa liceu, Davidović inscrie scoala de medicina la Pesta, se imprieteneste in 1812 cu Dimitrije Frušić (si el de origine Aromana), cu care pleaca in 1812 la Viena pentru a continua medicina.

Deoarece nu reuseste sa termine medicina, impreuna cu Frušić publica ziarul “Novine serbske” 1813, care ajunge sa fie ziarul principal al sarbilor din Austria. Mai tarziu va publica si ziarul “Zabavnik”.

Davidović a vorbit latina, rusa, sarba, germana si franceza.

Intre anii 1821 si 1829 ajunge secretar al cneazului, iar intre anii 1829 – 1833, membru al delegatiei pentru tratative cu Turci. Avand succes, in 1835 intocmeste constitutia Sarba, care in acelasi an a fost adoptata de lege, find apoi ales si de ministru al educatiei.

Dupa interzicerea constitutiei ajunge in conflict cu cneazul Miloš Obrenović, traind apoi in saracie pana la sfarsitul vieti.

Biografie: O cincarima de D-r D. J. POPOVIC si Biografie: Miroslav M. Jovicin, JELINI STAROG NOVOG SADA KAO DEO GRCKE DIJASPORE-Drugo, dopunjeno izdanje