Ctitoria Jelena Lazarević Balšić din Hertegovina

Pe parcursul anului 2013, locuitori satelor Ternita si Stepen, facand curat si sapand in cimitir, descopera o biserica ortodoxa veche. Sa constatat ca este vorba despre una dintre bisericile ridicate de catre Jelena, fica cnezului Lazar Hrebeljanovic.

Jelena Lazarević s-a nascut la Prilepac, cetate situata in apropiere de Pristina de azi, intre anii 1366–1371. La anul 1386, se casatoreste cu conducatorul Zetei, Giuragi II Stratimirovici Balsici. Dupa moartea sotului, Jelena va conduce aceast cnezat impreuna cu fiul ei Balsa III, ultimul urmas al acestei dinasti.

Dupa ce cnezul Lazar cade in lupta de la Kosovo Polje, la putere ajunge fiul sau  Stefan Lazarevici, fratele mai mic al Jelenei, care la anul 1402 primeste titlul de despot, ajungand cel mai puternic conducator al Serbiei din acea perioada.

Dupa moartea lui Balsici II, din motive politice, sotia sa Jelena se casatoreste pentru a doua oara la anul 1411, cu marele voievod de Hum, Sandalj Hranić.

Cea mai mare perioada de timp, Jelena impreuna cu Sandalj, o petrec in localitatea Ternita si orasul Kljuc. Orasul find un fel de capitala a voievodatului.

In multe localitati din Hertegovina au fost gasite pietre funerare si sarcofage, apartinand familiilor vlahe: Mirilović, Predojević, Maleševac, Drobnjak si alte triburi care erau de rit ortodox.

Autorul Luka Grđić Bjelokosić spune ca majoritatea bisericilor din zona, au fost ridicate de catre Vukosava, a doua sotie a sa, care anterior a fost casatorita cu legendarul erou al luptei de la Kosovo Polje, Milos Obilic..

Traditia spune ca Jelena a construit toate cele sapte biserici din Ternita  si una din Kljuc, peste care mai apoi a fost construita o giamie. Din spusele localnicilor, toate aceste biserici au fost devastate de catre Turci, in jurul anului 1597.

Ruinele biserici descoperite din Ternita, a fost construita din piatra si siga, iar ca material de legatura a fost folosit mortarul si mult nisip. Se considera ca biserica dateaza din perioada pre otomana.

Ruinele biserici descoperite in Ternita

Isoria tribului Drobnjak este putin cunoscuta in Gacka, dar autorul B. Scarici spune ca o localitate cu acelasi nume se gaseste la Kosovo, intre Urosevac si Stimlje, iar in Muntenegru, la Kacanik, este deasemenea o localitate pe nume Drobnjak. In afara de localitatea Terita din Hertegovina, mai intalnim o alta localitate cu acelasi nume si la Kosovo, in jurul orasului Gnilane.

Piatra funerara a cneazului Nikola Rašković Drobnjak, descoperita in zona

Dupa spusele autorului A. Luburici, familia Raskovicilor, apartine de tribul Drobnjak, iar B. Hrabak spune ca acest trib a locuit deja in sec.13, in imprejurimile Dubrovnikului.

Toate aceste indici duc spre constatarea ca daca nu toti, atunci majoritatea acestor familii si triburi vlahe din Hertegovina, sand de fapt de origine armana, care vazand pericolul Otoman si in special, dupa lupta pierduta de la Kosovo Polje din 1389, se refugiaza spre nordul si vestul Balcanului, unde intemeiaza noi cnezate si voievodate, care in sec.14 si 15, vor cadea si ele sub Turci.