Scoala de copiatori de la manastirea Rača

Pe vremea Turcilor manastirea era un centru important, unde functiona o scoala de copiatori, care probabi s-a intemeiat in sec. 16, functionand pana la Prima Migratie a populatiei 1690, de rit Ortodox, din sud spre nord in Ungaria. Scoala a fost de fapt o continuare a scolii din Resava, intemeiata de Konstantin Filozof.

Scritorul Turc Evlia Celebi la anul 1630 spuna ca scriptoriul avea 300 de calugari copiatori.

Scoala din Rača a fost situata la cca 40 de minute mers pe jos pe langa paraul cu acelasi nume, in apropierea unei cascade Lađevac, a carei apa are tot timpul anului aceiasi temperatura de 17 grade C. Locul a fost ales cu intentie, din cauza ca era greu de accesat.

Dupa razboiul pierdut al Austriei impotriva Turciei 1683-1699, populatia ortodoxa Vlahi si Sarbii, au fost nevoiti sa se refugieze spre nord in regiunile Ungariei. Odata cu patriarhul Arsenie Carnojevici, se refugiaza si multi calugari de la diverse manastiri, printre care si cei de la Rača, care se vor stabili la Sentandrei, Budapesta si Komoran, localitati unde s-au format comunitati de Ortodocsi, in general Armano-Vlahi si Sarbi.

Dupa o perioada de vreme calugarii-copiatori s-au retras spre sud la manastirea Beočin de langa Sremska Mitrovica (Fruška gora), unde isi vor continua activitatea de copiere si traducere a cartilor bisericesti din limba greaca in slava.

Cei mai distinsi dintre acesti calugari care au activat sub jurisdictia patriarhului Arsenie III, au fost: Jerotej Račanin, Kiprijan Račanin, Gavril Stefanović Venclović, Teodor Račanin, Hristifor Račanin, Prohor Račanin si Grigorije Račanin.

 Se pare ca majoritatea cunosteau limba Greaca, iar unii dintre ei au luptat in armata lui Jovan Monasterlija.

Ultimul dintre acesti calugari, Gavril Stefanović Venclović-care dealtfel si-a tradus numele din greaca- (1680 Srem-1749 Sentandrei), a fost preot, iconograf, traducator si poet, care a pus bazele limbi Sarbe, cu mult inainte de Vuk Karadzici.

Manastirea Racea